Stațiunile balneoclimaterice românești sunt pregătite pentru turiști străini

Ministerul Turismului și-a propus promovarea stațiunilor balneoclimaterice din România ca destinații turistice de interes major pentru cetățenii tuturor țărilor europene, atât pentru relaxare, cât și pentru tratament sau recuperare medicală.

Deși România are numeroase stațiuni în care turiștii se pot bucura de resurse naturale extrem de generoase cu efect terapeutic (ape minerale și termale, nămoluri terapeutice, saline etc.), numărul cetățenilor străini care le aleg să-și petreacă concediile sau să facă tratamente și recuperare medicală este destul de mic.

Datele statistice oficiale arată că în 2016, din totalul turiștilor din stațiunile balneo din România, sub 10% sunt străini. Unul dintre cele mai importante motive pentru care străinii nu se îndreaptă spre stațiunile balneo românești este că instituțiile de asigurări medicale din unele țări europene refuză să deconteze tratamentul sau recuperările clienților lor efectuate în România. Motivul invocat este acela al lipsei standardelor de calitate recunoscute la nivel european în stațiunile românești.

Ministerul Turismului din România consideră că nu se justifică o astfel de abordare la nivel general în privința stațiunilor românești, dat fiind faptul că în multe dintre stațiunile balneoclimaterice din țară s-au făcut investiții majore la nivel de infrastructură și servicii, competitive la nivel european.

Pe plan intern, Ministrul Turismului din România, Mircea-Titus Dobre, și-a propus să elimine aceste probleme care afectează sectorul turistic balnear, inițiind o serie de măsuri concrete. Întrucât România beneficiază de alocări financiare europene consistente pentru exercițiul bugetar 2014-2020, Ministrul Turismului a început o serie de întâniri și discuții cu organizațiile profesionale și investitorii din domeniul turismului balnear din România, precum și cu autoritățile publice locale, în vederea identificării celor mai potrivite soluții pentru accesarea fondurilor nerambursabile disponibile pe acest sector.

Programele de finanțare discutate sunt Planul Juncker, în cadrul căruia României i-au fost alocate circa 10 miliarde de euro și fondurile de care beneficiază România de la Uniunea Europeană, asumate pentru dezvoltarea sectorului balneo, în cuantum de 90 milioane de euro. Ministerul Turismului se implică activ din acest punct de vedere pentru identificarea oportunităților de investiții.

Pe plan extern, Ministrul Turismului din România va iniția demersuri pe lângă instituțiile Uniunii Europene, în vederea aducerii la un numitor comun a standardelor de calitate impuse în domeniul turismului, astfel încât să nu existe diferențe majore de abordare între state a problemei deconturilor de către asiguratorii de sănătate.

România se înscrie printre țările europene cu un fond balnear remarcabil, având pe teritoriul său o treime din apele termale și minerale de pe continent. Țara noastră beneficiază de o rețea bogată de stațiuni balneare (34 de stațiuni), care tratează o multitudine de afecțiuni, de la cele reumatismale și articulare, neurologice, cardiovasculare, respiratorii, digestive, hepato-biliare, renale sau ginecologice, dermatologice, oculare, post-traumatice și post-operatorii, până la boli endocrine, metabolice și de nutriție, pareze și paralizii, varice, boli ale sângelui, anemie, astenie, alergii, depresii, nevroze, surmenaj fizic și intelectual sau boli profesionale.

Serviciile stațiunilor balneare din România sunt, de asemenea, foarte variate, incluzând fizioterapie, kinetoterapie, electroterapie, hidroterapie, aerosoli, termoterapie, aerohelioterapie, băi carbogazoase, gimnastică medicală și de întreținere, masaj etc. Multe unități balneare se află în apropierea unor obiective turistice, turiștii având multiple variante de a-și petrece timpul liber într-un mod plăcut și totodată interesant.